Excursii Delta Dunarii

Click pe titlurile de mai jos pentru a citi fiecare articol

Ce este Delta Dunării?

Dunărea, cu o lungime impresionantă de 2780 km, este al doilea cel mai mare fluviu în Europa, după Volga. Pentru români, Dunărea este responsabilă pentru una dintre cele mai frumoase destinații din țara noastră – Delta Dunării.

Cum s-a format Delta Dunării?

Răspunsul scurt? Delta Dunării s-a format la vărsarea Dunării în Marea Neagră, extinzându-se progresiv datorită aluviunilor aduse de Dunăre.

Delta Dunării s-a format de-a lungul timpului, începând undeva demult, în timpul erei glaciare. Această perioadă de formare este cunoscută drept perioada pre-deltaică, iar cel mai cunoscut „suvenir” al acestei perioade îl constituie depozitele de  loess din zonele Caraorman și Letea.

După sfârșitul erei glaciare, a urmat o perioadă ceva mai complicată, cunoscută drept perioada deltaică.

Totul a început cu Golful Tulcea, cel mai bătrân din Deltă, care s-a umplut încet-încet de aluviuni aduse de Dunăre. A doua fază a dezvoltării Dunării a început cu formarea unui cordon maritim în preajma insulei Letea și Caraorman, cordon care delimita parțial Golful Tulcea.

Ulterior, golful este umplut total și se transformă în lagună.

În perioada 9.000 – 7.2000 î.H., în zona mlăștinoasă de la Murighiol – Dunăvăț, se dezvoltă brațul Sfântul Gheorghe, cel mai vechi braț al Deltei.

În mileniile ce urmează, brațul Sf. Gheorghe se desparte încet, ducând la formarea brațului Sulina, care o ia înspre comuna Nurfăru, creând o a doua deltă. Tot în perioada asta, se formează și Laguna Razim, astăzi una dintre cele mai faimoase atracții ale Deltei Dunării.

În timp, Dunărea coboară către Babadag, ducând la formarea Lagunei, și ulterior, la formarea unui nou cordon de aluviuni între Laguna Razim și Istria.

Apoi urmează cea mai recentă perioadă de dezvoltate a Deltei, anume ultimii 2.000 de ani. În această perioadă, din cauza blocării brațului Sulina (prin creșterea nivelului maritim), se dezvoltă un al treilea braț danubian – brațul Chilia.

La rândul său, brațul Chilia reactivează brațul original Sfântul Gheorghe și duce la  formarea unei delte secundare. Tot în această perioadă, vedem dezvoltarea lacurilor Razim și Sinoe.

Delta Dunării este o formațiune fascinantă în țara noastră, fiind compusă din canale, brațe de apă, mlaștini, gârle, lacuri, ostroave și grinduri. Este considerată cea mai mare și mai importantă rezervație cu teritorii mlăștinoase din toată Europa, și atrage anual mii de turiști, atât de pe teritoriul românesc, cât și din afară.

Știați că? Delta Dunării s-a format de-a lungul multor mii de ani, și continuă să se dezvolte chiar și în ziua de astăzi. Delta Dunării înaintează în mare de la an la an cu aproximativ 40 de metri.

Ce să faci în Delta Dunării?

Delta Dunării este plină de atracții și peisaje extraordinare. Merită să petreci câteva luni bune explorând această veritabilă comoară a țării noastre. Dar dacă nu ai la dispoziție acest timp, câteva zile ajung!

Pădure Letea, brațul Sulina și Mila 23 sunt toate atracții bine-cunoscute în România, despre care cu siguranță ați auzit.

Pădurea Letea, zisă și „Jungla din Deltă”, este unul dintre puține locuri din Europa unde trăiesc cai sălbatici, și constituie o priveliște și o experiență de neuitat. Amplasată în nordul Deltei, Letea este o rezervație naturală fascinantă, unde întâlnim plante cățărătoare de toate tipurile si o fauna variata.

Mila 23 este numele unui mic sat rustic, accesibil doar pe cale maritimă, care chiar întruchipează viața și comunitatea din Deltă. Mila 23 nu e doar un loc unde să te odihnești după un drum lung, ci o experiență de neratat.

De-a lungul Brațului Sulina găsim una dintre cele mai frumoase și mai curate plaje sălbatice din România. Cu nisipuri fine, colorate pe alocuri de vegetație sălbatică, și cu un nivel relativ scăzut al apei, merită să petreci măcar o zi la plajă cu cei dragi.

Lacul Razim (sau Razem) este plin de floră și faună sălbatică și îți dă impresia că ai călătorit undeva departe. Parcă nu se poate ca o astfel de frumusețe să existe atât de aproape de tine. Și totuși există. Cu lagunele și limanurile sale pe care le poți explora până te saturi, lacul Razim e destinația perfectă pentru a te deconecta puțin.

Excursii în Delta Dunării – Ce putem vedea?

Dar parcă am vorbit destule generalități. La urma urmei atracțiile astea sunt peste tot pe Internet, așa că acum, îți vom spune ce locuri superbe din Deltă poți vedea cu noi.

În prezent, Royal Cruises oferă trei trasee care își propun să exploreze Delta Dunării în lung și-n lat, astfel că atunci când te întorci din una dintre excursiile noastre, vei trece drept un mic expert printre prietenii tăi.

Traseul I – Colonia de Păsări (1.5 ore)

Un traseu scurt pentru cei dintre voi care nu au timpul necesar pentru a petrece o zi întreagă în Deltă. Traseul „Colonia de Păsări” explorează fauna și flora diversă prezente în Deltă.

Călătoria începe de-a lungul Canalului 36, care face legătura între brațele Chilia și Tulcea. Canalul 36 este o zonă adesea frecventată de pescari, deoarece apa acolo este plină de somni, crapi și carași.

Urmează apoi Canalul Trofilca, cunoscut pentru populația bogată de păsări. Canalul Trofilca este un canal mic, accesibil exclusiv cu barca sau șalupa. Șerpuind printr-o pădure, canalul Trofilca este asemănător unei mlaștini, mai degrabă. Aici începem să descoperim flora și fauna tipică Deltei, și deși Trofilca este o zonă mică, a cărei traversare nu durează mult, ea rămâne întipărită în memoria călătorului prin priveliștile aparte.

De-aici intrăm în Lacul Cotețe, cu bună-voința apei, unde găsim una dintre cele mai bogate colonii de păsări din România, bogată mai ales în cormorani. Aici vom întâlni Cormoranul mare și Cormoranul mic, Egreta mică, Țigănușul Ibis, Stârcul galben și cel de noapte. De asemenea, tot pe lacul Cotețe găsim Stârcul de noapte, Cioara de semănătură și Lopătarul.

Cât despre mamifere, lacul Cotețe adăpostește vidre, pisici de mare și nurci europene.

De la lacul Cotețe, ajungem și la Lacul Purcelu, unde întâlnim, în mare, aceleași păsări și putem urmări mai cu atenție viața și interacțiunile acestora.

Știați că? Cioara de semănătură are obiceiul de a fura puii altor păsări, obligându-le pe acestea să-și păzească neîncetat cuibul.

Ultima atracție o constituie Gârla Sireașa, la rândul ei bogată în faună și floră deltaică, iar apoi o luăm încet înapoi spre Canalul 36.

Sfat: Dacă ajungeți în Deltă în perioada aprilie-octombrie, aveți toate șansele să întâlniți, de-a lungul traseului, și pelicanul comun, o specie protejată, care staționează aici în colonii extinse.

Traseul II – Tulcea – Mila 23

De data asta, începem călătoria de pe brațul Tulcea, din care intrăm ulterior tot pe Gârla Sireașa, o locație fascinantă, unde putem întâlni cormorani, lișițe, egrete, stârci, rațe, etc.

Ajungem apoi pe Gârla Șontea, care oferă o priveliște mirifică, „piperată” de trunchiuri de copac căzute în apă, însă acestea nu constituie o problemă deoarece Gârla Șontea este foarte încăpătoare. Străbătând Gârla, trecem și pe lângă celebra platformă pescărească „La scăunele”.

Urmează apoi Lacul Fortuna, o apă mică în adâncime și acoperită, în mare, cu alge și brădiș. Lacul Fortuna este o zonă îndrăgită de pescari, fiind bogată în somn, crap, caraș, biban, știucă, babușcă și multe alte specii de pește. Pelicanii, egretele, țigănușii și rațele roșii nu lipsesc nici ei din peisaj.

De acolo ajungem la Lacul Văcaru, unde vegetația ajunge la înălțimi de 25 cm deasupra apei, însă apa este deosebit de limpede și frumoasă.

Atât Lacul Văcaru, cât și Lacul Ligheanca (la care ajungem ulterior), sunt vestite pentru populația bogată de lebede și numeroșii nuferi. Împreună, atât flora cât și fauna pictează un peisaj feeric care merită văzut dacă ajungeți în Deltă.

O luăm apoi către Mila 23 și poposim aici pentru o scurtă pauză, în care aveți timp să explorați zona sau să vă bucurați de o masă tradițională în sat, cu borș lipovenesc pește prăjit și mămăliguță. Ca să puteți spune că ați „gustat” zona.

La întoarcere, o luăm pe brațul Sulina, despre care am vorbit mai devreme. Călătorind pe lac, putem vedea satele Maliuc, Partizani și Vulturu.

Traseul III – Tulcea – Mila 23 – Sat Letea – Sulina

Cel mai lung traseu al nostru, el vă permite să simțiți cu adevărat Delta Dunării și să vă creați niște amintiri de durată. Traseul e mai lung, însă asta nu înseamnă că avem timp de zăboveală. Pornind pe Mila 23, ajungem la Canalul Eracle, un canal lat și lesne de navigat, cu o adâncime de 3 metri.

De-aici, intrăm în Lacul Matita, cunoscut pentru populația bogată de știucă, precum și pentru abundența nuferilor. Ajungem apoi la Lacul Merhei, o îmbinare fascinantă de zone mlăștinoase, bălți, stuf, ape fluviale, traversată de dune, este casa unei bogate faune, printre care se numără lebedele mute, stârcii albi și lopătarii.

De aici, avem toate șansele de a vedea coloniile de pelicani din zona Roșca-Buhaiova. Din păcate, zona este protejată prin lege, așa că accesul este interzis, însă pelicanii, neținând cont de asta, ies adesea la masă prin împrejurimi.

De-acolo, ajungem în Canalul Șidor, o zonă fascinantă deoarece traversează un grind de nisip, lucru care îl face puțin mai greu de trecut, însă mult mai interesant (arată, uneori, ca și cum ai fi în deșert, nu altceva!).

Cu trecerea lacului, ajungem în sfârșit la Satul Letea, unde ne putem bucura de o masă caldă, tradițională (borș lipovenesc, pește prăjit și mămăliguță). După masă, o luăm la pas către vestita pădure Letea, casa cailor sălbatici și a dunelor de nisip.

Când terminăm de explorat pădurea, pornim înapoi spre casă, de-a lungul Golfului Musura, o zonă lagunară, inundată de mlaștină și păpuriș, cu o floră variată. În golf, găsim și renumita Insulă K, o formațiune alungită (7 km) și extrem de subțire (doar 80 cm). Deși oprirea pe insulă este interzisă, putem admira din apă fauna bogată a insulei, unde mii de păsări își fac an de an cuibul.

Insula este populată de colonii de pelicani, egrete și pescăruși, precum și piciorangi, ciocîntors, prundărași de țărm, și multe, multe altele.

După ce trecem de Insula K, ne mai oprim și la Epava Turgut, aflată chiar lângă insulă. Epava se înalță deasupra insulei, o măreață siluetă complet ruginită, pe care încă se poate citi inscripția „Turguț S”.   Aceasta a eșuat acolo în 2009 și constituie o atracție populară pentru turiștii care ajung în Deltă. Culoarea arămie a epavei contrastează albastrul mării și formează o priveliște deosebită.

Ultima oprire a călătoriei o facem în Sulina, unde puteți vizita Biserica Grecească Sfântul Nicolae, Turnul de apă (funcțional și astăzi) sau Farul Observator, locație de filmare a serialului „Toate pânzele sus!”.

Știați că? Localnicii spun că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii ar fi vrut să arunce în aer Turnul de apă, însă fără prea mult succes.

Întoarcerea se face tot de-a lungul brațului Sulina.

Mii și mii de plimbări în Delta Dunării vă stau la dispoziție, și după cum tocmai am văzut, mii și mii de atracții ce merită vizitate. Întrebarea nu este ce poți face în Delta Dunării, ci cam cât timp ai la dispoziție, deoarece zona nu duce lipsă de minuni naturale.

Ce animale trăiesc in Delta Dunării?

Există numeroase motive pentru care merită vizitată Delta Dunării. Unii dintre noi ajung acolo de dragul peștilor și al pescuitului, alții pur și simplu dintr-o dorință de a descoperi mai bine România, iar alții sunt atrași de fauna bogată prezentă în Deltă.

În Delta Dunării, în funcție de zona pe care alegi să o explorezi, poți întâlni peste 44 de specii de mamifere, printre care: bizamul, iepurele, nurca, vidra și nutria.  În zonele mai mlăștinoase, te poți aștepta la o întâlnire cu un mistreț sălbatic, un dihor, o căprioară, sau o vulpe. Ba chiar în unele zone, întâlnim chiar și șacali și pisici sălbatice. Deși zona obișnuia să găzduiască și lupi, cândva, aceștia nu au mai fost întâlniți în Deltă de ceva timp.

Desigur, nu putem trece cu vederea caii sălbatici din pădurea Letea, una din puținele zone din Europa unde mai întâlnim așa ceva.

O altă prezență distinsă în Delta Dunării o au liliecii, deși aceștia sunt mai greu de întâlnit într-o excursie în Deltă deoarece au un stil de viață nocturn.

În Delta Dunării, în preajma gurilor de vărsare, putem vedea chiar și delfini. În prezent, s-au înregistrat nu mai puțin de 3 specii de delfin, dintre care una (Delphinus delphis) este amenințată.

Rareori, în Deltă, mai putem întâlni și foca cu burtă albă. Și desigur, nu lipsesc animalele domestice ale locuitorilor, cum ar fi vacile, porcii, oile sau caprele.

Ce păsări se găsesc în Deltă?

Unul din principalele motive pentru care atâția oameni călătoresc an de an către Delta Dunării este populația bogată de păsări din zonă. Într-adevăr, Delta Dunării este o destinație fabuloasă pentru amatorii de „bird-watching” (urmărit de păsări), deoarece are o faună extrem de variată.

În Deltă putem întâlni atât păsări „obișnuite”, precum și specii rare, sau chiar amenințate. În total, în Deltă se adăpostesc peste 320 de specii de păsări, marea majoritate fiind zburătoare acvatice.

Majoritatea păsărilor acvatice din Deltă cuibăresc acolo, iar 60 de specii sunt doar „în trecere”.

Întâlnim în Deltă o adevărată mare de păsări sedentare, lucru care ne permite să le observăm bine chiar și din barcă sau șalupă. Printre acestea se numără piciorangii, stârcii, pescărușii, porumbeii de scorbură, stăncuțele, fluierașii, lopătarii, cristeii, lăcarii cenușii, faimoșii șoimi dunăreni sau chirighițele.

Putem vedea guguștiucul, ciocănitoarea, cioara de semănătură, pițigoiul, vrabia, vulturul codalb, lopătarul, lișița, găinușa de apă, corcodelul sau prundașul.

Printre păsările migratoare pe care le descoperim în Deltă se numără lebăda, cormoranul, egreta mare, rața roșie, rața sălbatică (aceasta migrează tocmai din zona Siberiei, de pe teritoriul rusesc), fluierarul negru, hoitarul alb (venit din Asia), huhurezul mare, lebăda de iarnă, becațina, pelicanul comun, precum și pelicanul creț, barza albă, rața cu ciuf, rața cu capul negru, gâsca cu pieptul roșu, cocorul și gârlița (venită din zona arctică).

Desigur, zonele populate de oameni au și specii mai „obișnuite”, cum ar fi vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, acvila pitică sau guguștiucul. Acestea sunt foarte populare mai ales în zona pădurii Letea (unde întâlnim și numeroși cai sălbatici).

Dacă vrei să întâlnești o colonie numeroasă de păsări, te poți aștepta la colonii de pescăruși, pelicani, cormorani, stârci, lopătari, țigănuși, avoazete și ciocântorși. Zona Roșca-Buhaiova, protejată integral prin lege, este „gazda” celei mai mari colonii mixte de păsări din întreaga zonă deltaică.

Așa că sfătuim amatorii să se îndrepte către zona Roșca-Buhaiova. Deși aceasta nu poate fi accesată direct, ne putem apropia cu barca sau șalupa  dinspre Lacul Merhei (pe cât se poate, din punct de vedere legal). Aici, putem surprinde coloniile de pelicani, stârci și alte păsări din zonă, care își iau masa de pe mal.